Cronologia istoriei Japoniei (part 2)

Cronologia Perioadei Jomon (cca. 8000 i.e.n. - cca. 300 i.e.n.)

11 februarie 660-585 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Jimmu Tenno.

581-549 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Suizei.

549-511 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Annei.

510-477 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Itoku.

475-393 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Kosho.

392-291 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Koan.

În perioada Jomon (cca. 8.000 î.Ch. – cca. 300 î.Ch.) principalele ocupaţii sunt identificate cu vânătoarea şi culesul, iar ca o caracteristică a arhipelagului japonez, utilizarea frecventă a resurselor marine. Din punct de vedere literal, numele acestei perioade provine din cuvintele jo=împletitură şi mon=ornament.

Populaţia indigenă

Populaţia indigenă se numeşte ainu fiind azi pe cale de dispariţie (au mai rămas circa 20.000). Aceştia trăiesc azi în sudul insulei Sahalin, în arhipelagul Kurilelor şi în nord-vestul insulei Hokkaido. Posedau o organizare socială patriarhală şi poligamă şi aveau o religie bazată pe cultul ursului.


Originile civilizaţiei japoneze se pierd în negura timpului. În mod tradiţional, se consideră că Japonia a fost fondată de împăratul Jimmu Tenno pe 11 februarie 660 î. Ch.. Aceasta este numai versiunea istoriei japoneze datând de la primele înregistrări scrise din secolele al şaselea respectiv al optulea când ţara a adoptat alfabetul chinez. În această perioadă mai mulţi împăraţi se luptau pentru putere. Cu scopul de a-şi legitima pretenţiile la tron ei au comandat poeţilor de curte să scrie mai multe colecţii de poeme în care pretindeau că au moştenit puterea direct de la zeiţa soarelui Amaterasu (care a rămas încă cea mai venerată zeiţa a panteonului Shinto), cu medierea nepotului ei Ninigi lui Jimmu Tenno, despre care se afirma că este unul dintre strămoşii familiei imperiale japoneze. Acest mit propagandistic a fost preluat de istoricii din secolul al XIX-lea şi a devenit un pilon fundamental al ideologiei naţionaliste japoneze Kokutai.

Izvoare chineze mai credibile descriu o ţară Wa condusă de mai multe familii - fiecare având zeităţi proprii. Studii recente de antropologie arată că strămoşii japonezilor par să fi emigrat din Siberia ori Polinezia.

Cronologia Perioadei Yayoi (cca. 300 i.e.n. - cca. 300 e.n.)

290-215 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Korei.

214-158 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Kogen.

158-98 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Kaika.

97-30 i.e.n. - Domnia împăratului legendar Sujin.

29 i.e.n. - 70 e.n. - Domnia împăratului legendar Suinin.

71-130 - Domnia împăratului legendar Keiko.

131-190 - Domnia împăratului legendar Seimu.

192-200 - Domnia împăratului legendar Chuai.

201-269 - Domnia regentei Jingo-Kogo (soţia lui Chuai).

Perioada Yayoi (cca. 300 î.Ch. – cca. 300 d. Ch.) desemnează momentul în care agricultura ia o amploare deosebită, culminând cu apariţia primelor forme de organizare politică în unele zone ale arhipelagului. De asemenea utilizarea bronzului și apoi a fierului contribuie mult la dezvoltarea societății japoneze. Aceste noi tehnologii fuseseră aduse în Japonia din Coreea și s-au răspândit către est numai până la orașul Nagoya. Estul Japoniei a continuat să se bazeze mai mult pe vânătoare, deoarece terenurile nu erau foarte prielnice pentru agricultură. Perioada Yayoi a fost numită după situl arheologic din Tokyo, unde au fost descoperite pentru prima oară produsele olăritului japonez. Cromatica predominantă a acestor vase erau tonurile de oranj pal. Această perioadă este urmată de perioada Kofun sau Yamato (cca. 300-700), trecându-se astfel într-o nouă perioadă a istoriei, protoistoria.

Cronologia Perioadei Yamato (300-552)

270-310 - Domnia împăratului legendar Ojin.

313-399 - Domnia împăratului legendar Nintoku.

391 - Japonezii trec în Coreea, înfrâng armatele regatelor Koguryo şi Silla şi întemeiază o mică colonie în extremitatea sudică a peninsulei. Aceasta zonă se numeşte Mimana. În semn de mulţumire trupelor japoneze pentru ajutorul dat în eliberarea teritoriului uzurpat de regatul Silla, regele regatului Paekche trimite învăţaţi în Japonia, care aduc cu ei sistemul de scriere chinez.

Aprox. 400 - Mari grupuri de oameni migrează din vestul insulei Kyushu (unde au trăit până acum cele mai puternice, mai avansate şi mai bine organizate clanuri - uji) către nord-est şi se aşează în Câmpia Yamato. (Alte clanuri migrează din nord şi se aşează în zona Izumo.) Existau trei tipuri de clanuri (uji): shinshoku (cei care pretindeau o descendenţă similară familiei imperiale şi descendenţi ai zeilor ce datează dinaintea împăratului Jimmu Tenno - primul împărat legendar al Japoniei), koshitsu (aceia care pretindeau descendenţa din familia imperială de după împăratul Jimmu Tenno), banmin (clanuri puternice care nu pretindeau descendenţa din familia imperială). Clanul Mononobe era un clan (uji) puternic din punct de vedere militar, aparţinând clanurilor shinshoku. Clanul Nakatomi aparţinea de asemenea clanurilor shinshoku. Clanul Soga era administratorul moşiei imperiale şi al clanurilor koshitsu.

400-405 - Domnia împăratului legendar Richu.

406-410 - Domnia împăratului legendar Hanzei.

412-453 - Domnia împăratului legendar Ingyo.

453-456 - Domnia împăratului legendar Anko.

456-479 - Domnia împăratului legendar Yuryaku.

480-484 - Domnia împăratului legendar Seinei.

485-487 - Domnia împăratului legendar Kenso.

488-498 - Domnia împăratului legendar Ninken.

498-506 - Domnia împăratului legendar Buretsu.

507-531 - Domnia împăratului legendar Keitai (al 26-lea împărat al Japoniei)

531(4)-535 - Domnia împăratului legendar Ankan.

532 Fortele regatului Paekche şi Silla recuceresc jumătate din zona de influenţă japoneză din Mimana, Coreea.

535-539 - Domnia împăratului legendar Senka.

536 - Soga Iname devine Mare Ministru şi sfătuitor al tronului. (El introduce sistemul controlului nobilimii asupra Casei Imperiale prin căsătoria fetelor din familia Soga cu împăratul sau cu majoritatea posibililor moştenitori.)

539-571 - Domnia împăratului Kimmei. El are o fiică a cărei mamă era din familia Soga. Această fiică se va mărita mai apoi cu împăratul Bidatsu şi va deveni împărăteasa Suiko.

Curtea japoneză a adoptat oficial sistemul de scriere chinezesc pe la 405. În secolul al şaselea budismul a pătruns în ţară adus de imigranţi coreeni. Aceste două evenimente au revoluţionat cultura japoneză şi au marcat începutul unei lungi perioade de influenţă culturală chineză. De la stabilirea primei capitale la Nara (ulterior aceasta se va muta la Kyoto) în 710 până în 1867, împăraţii erei Yamato au domnit doar cu numele, aveau doar o valoare simbolică, căci puterea aparţinea nobililor de la curte, regenţilor sau shogunilor (guvernatori militari ai provinciilor japoneze).

Cronologia Perioadei Asuka (Suiko) (552-710)

552 - Regele regatului Paekche din Coreea, trimite împăratului o statuie din bronz a lui Buddha şi sutre budiste, sperând să obţină astfel ajutorul japonezilor pentru apărarea teritoriului împotriva regatului Silla. Astfel budismul este introdus în Japonia. (Cu toate că multe cărţi folosesc această dată, există dovezi care denotă anul 538 ca o dată mai exactă.)

562 - Regatul Silla ocupă şi anexează Mimana. Trupele japoneze sunt alungate din Coreea.

572-585 - Domnia împăratului Bidatsu.

585-587 - Domnia împăratului Yomei. El este primul împărat care aderă la budism. A îmbrăţişat această religie când a fost grav bolnav şi a comandat un portret mare al lui Yakushi, în speranţa că se va însănătoşi. A murit înainte ca acesta să fie terminat iar la terminarea lui a fost aşezat în templul Horyuji.

587 - În violentele lupte pentru succesiunea la tron de după moartea lui Yomei, casa Soga (suporterii budismului şi a importării culturii chineze) înfrânge casa Mononobe şi Nakatomi (care se opuneau budismului şi importării culturii chineze) în batălia de la Shigisen, astfel asigurând acceptarea budismului şi făcând casa Soga familia conducătoare în Japonia. Soga Umako l-a succedat pe Iname ca Mare Ministru şi l-a instalat ca împărat pe Sushun până în anul 592.

592 - Soga Umako pune la cale asasinarea şefului clanului din Campia Yamato (nepotul său) şi îl înlocuieşte cu nepoata sa, Suiko. Nepotul lui Suiko (al doilea fiu al fostului împărat Yomei, mai apoi cunoscut sub numele de Shotoku Taishi) este numit moştenitor aparent şi regent. El începe un proces asiduu de împrumut din civilizaţia şi cultura chineză şi de stabilire a budismului ca religie de stat.

593-628 - Domnia împărătesei Suiko.

595 - Shotoku Taishi organizează o expediţie militară fără succes în Coreea pentru a recuceri Mimana.

602 - Shotoku Taishi pune la cale o altă expediţie militară în Coreea pentru a recuceri Mimana, dar expediţia este anulată când conducătorul ei moare subit.

604 - Shotoku Taishi pune baza "Constituţiei celor 17 articole" - "Jushichijo no Kempo" (un cod de principii morale şi politice organizate în 17 acte). Prin aceasta încearcă centralizarea guvernului şi schimbarea sistemul ereditar al birocraţiei cu unul bazat pe valori. (Cercetătorii din zilele noastre consideră că a fost scris la mult timp după moartea lui Shotoku Taishi.)

607 - Primul sol "oficial" este trimis înChina ca reprezentant al unei Japonii unificate. Se ridică templul Horyuji lângă locul unde va fi oraşul Nara.

621 -Shotoku Taishi moare.

622 - Soga Umako moare. Soga Yemishi devine Mare Ministru.

628 - Împărăteasa Suiko moare. În regatul Yamato se dispută rivalităţi politice în timpul alegerii succesorului la tron.

629 - Jomei (nepotul lui Bidatsu) este numit de către Soga Yemishi împarat.

641 - Împăratul Jomei moare.

642-645 - Kogyoku (nepoata lui Bidatsu, şi deci din familia Soga) devine împărăteasă.

Format:644 - Lovitura de stat Taika. Naka no Oe (un prinţ al casei imperiale şi mai apoi împăratul Tenji) pune la cale asasinarea conducătorilor din casa Soga şi elimină astfel influenţa casei Soga.

645 - Imparateasa Kogyoku abdică şi Kotoku (un prinţ din casa imperială) devine împărat până în anul 654.

646 - Reforma Taika reorganizează sistemul politic şi administrativ după modelul chinez. Printre multele schimbări putem aminti: stabilirea unei capitale imperiale permanente, tot pământul este declarat ca aparţinând suveranului, familiilor fiindu-le repartizate parcele de pământ în funcţie de numărul membrilor din familie. În plus, s-a încercat formarea unei armate naţionale. Toţi bărbaţii între 20 şi 60 de ani trebuiau să se înroleze la cererea statului - cu posibilitatea de a putea cumpăra serviciul militar. (Acest proiect se va dovedi nerealizabil şi va eşua.)

646 - Capitala imperială s-a stabilit la Naniwa. Se anunţă numele unei noi ere, Taika.

649 - Se creează opt departamente ale unei noi administraţii centrale şi birocraţia oficială necesară lor.

652 - Se acordă pentru prima dată suprafeţe mari de pământ în zona capitalei.

655-661 - A doua domnie a împărătesei Kogyoku (îşi ia numele de Saimei)

661 - Printul Naka no Oe urcă pe tron ca împăratul Tenji.

662 - O mare forţă militară japoneză este trimisă în ajutorul regatului Paekche pentru a se apăra împotriva chinezilor, dar această armată este distrusă de flota chineză.

669 - Marele Ministru Kamatari (Nakatomi Kamako) moare şi îi este dat numele de familie Fujiwara. Fiul său are patru copii - fiecare dintre ei devenind capul uneia dintre cele patru ramuri ale puternicului clan Fujiwara. De asemenea, el căsătoreşte fetele din familia Fujiwara cu membri ai familiei regale, proces ce va continua secole.

672 - Împăratul Tenji moare. Luptele pentru tron degenerează într-un război civil, cunoscut ca "tulburarea Jinshin". Fiul lui, Kobun, îl urmează la tron, dar este ucis mai apoi în luptă.

672 - Temmu (un frate mai tânăr al lui Tenji) devine împărat.

682 - Se emite un edict imperial care afirmă că în selectarea oamenilor cu atribuţii politice, se va urmări principiul primului născut, apoi personalitatea şi în ultimul rând aptitudinile.

685 - Se emite un ordin care afirmă că toate reşedinţele oficiale din toate provinciile trebuie să conţină un mic altar budist cu o înfăţişare budistă şi sutre.

686 - Împăratul Temmu moare. Jito devine împărăteasă.

689 - Se emite un nou cod administrativ care tratează funcţiile ministerelor şi obligaţiile funcţionarilor; codul este răspândit funcţionarilor guvernamentali.

697 - Împărăteasa Jito moare. Mommu devine împărat până în anul 707.

701 - Se interzice posesia armelor de către persoanele private.

702 - Guvernul central este divizat în două părţi: Departamentul de stat (Dajokan) şi Departamentul de război (Jingikan). Ţara este divizată în 66 de provincii şi acestea în 592 districte.

707 - Gemmei devine împărăteasă până în anul 715.

708 - Începe construirea unei noi capitale în zona Nara (Heijokyo).
Cultura şi civilizaţia japoneză a fost influenţată de China. Din China va fi adusă, începând cu anul 552, scrierea ideografică chineză. De asemenea, în secolul al VI-lea sunt introduse budismul - care începând cu anul 594 devine religie de stat, artele şi ştiinţele chineze; se adoptă calendarul chinez. Religia care a avut o influenţă considerabilă în Japonia medievală a fost budismul de origine indiană. Din budism s-a desprins zen-ul - cuvântul zen derivă din sanscrită (Dhyama) însemnând „contemplaţie”. Această ramură a budismului propune, în locul textelor sacre, atitudinea contemplativă care îl pune pe om în contact cu substanţa absolută a lumii, a naturii.

În urma reformei Taika, promulgată în anul 645, se aplică sistemul de organizare rurală, a familiei şi sistemul de taxe chinez. Tot în această perioadă a fost încurajat studiul clasicilor şi învăţăturii chineze. În secolul al IX-lea influenţa chineză se atenuează.

Primul act cu caracter „constituţional” pe care l-a avut Japonia a fost „Constituţia în 17 articole” (Jushichijo no Kenpo). A fost promulgată în perioada timpurie de consolidare a statului centralizat nipon, adică în anul 604, de prinţul Shotoku Taishi, la Asuka. Această „constituţie“ (kenpo) nu este propriu-zis o lege, ci mai mult o culegere de precepte morale şi religioase adresate slujbaşilor guvernamentali. Prin această „constituţie”, Shotoku Taishi a dorit şi a reuşit să creeze un stat centralizat şi să pună capăt luptelor pentru putere din arhipelag. „Constituţia” consfinţeşte stările sociale ale epocii, punând deasupra întregii societăţi pe împărat. Intenţia lui Shotoku Taishi era de a crea o putere centralizată în care atât pământul, cât şi oamenii care-l lucrau, să fie puşi sub controlul direct al împăratului, care să obţină veniturile de la clanuri (uji) sub formă de tributuri.

În anul 670 au fost organizate şase compartimente guvernamentale: al populaţiei, al crimelor, al finanţelor, cel militar, cel legal şi cel administrativ. Compartimentul populaţiei supraveghea colectarea impozitelor şi, împreună cu celelalte compartimente, administra proprietatea imperială şi organizarea statală. Se poate spune că formarea statului tributal japonez s-a încheiat în secolul al VIII-lea prin organizarea a opt departamente ale guvernului central, care au fost ulterior desfiinţate.


Denumirea acestei perioade este dată de numele localităţii în care se afla curtea imperială. Este o epocă extrem de importantă în istoria Japoniei datorită pătrunderii budismului, care a produs esenţiale schimbări în civilizaţia vremii. În anul 552 soseşte din Coreea o misiune diplomatică care a adus imagini ale lui Budha (picturi pe drapele, baldachine sau în sutre; sculpturi). Noua religie a captivat curtea imperială şi clasa nobiliară prin fastul ce însoţea slujbele.

În perioada imediat următoare au început să vină din China şi Coreea numeroşi artişti, cărturari, artizani, călugări trimişi în dar curţii imperiale (era mai uşor de trimis oameni care să execute lucrările de artă decât de trimis produsele).

Un eveniment semnificativ al perioadei Asuka este apariţia textelor scrise, inexistente până atunci în arhipelag, fapt ce oferea posibilitatea păstrării informaţiilor. Apar primele cărţi Manyoshu şi Kogiki (scrise cu caractere chinezeşti).

Pictura, artă perisabilă datorită materialului fragil, s-a păstrat doar pe panouri cu caracter religios. Este realizată în lac amestecat cu „misuda” - un ulei special. Aceste lucrări sunt cunoscute ca aparţinând genului de pictură misuda-e. Stilul lucrărilor este foarte abstract, spaţiul bidimensional, asemănăntor picturii chineze a Celor Şase Dinastii.

Cronologia Perioadei Nara (Tempyo) (710 - 794)

710 - Capitala este mutată la Nara (Heijokyo). Administraţia încearcă să impună sistemul de taxe pe pământ al reformei Taika (care se va dovedi fără succes datorită privilegiilor acordate mănăstirilor şi familiilor nobiliare).

712 - Este terminat "Kojiki" ("Povestea despre cele vechi"). "Kojiki" narează istoria Japoniei de la facerea lumii până în anul 628. Este alcatuită de ofiţerul O no-Yasumaro la porunca împărătesei Gemmei, după informaţiile primite de la un rapsod cu o memorie infailibilă. Este cea mai veche sursă privind tradiţiile Japoniei.

715 - Fiica lui Gemmei, Gensho, devine împărăteasă.

720 - Este terminat "Nihonshoki" (sau "Nihongi") - "Cronicile Japoniei din cele mai vechi timpuri până în 629 e.n.".

O armată este formată din nouă provincii pentru a subjuga populaţia ainu din nord. După lungi bătălii este organizat un post de frontieră şi o garnizoană în zona Taga (mai apoi numită Sendai).

722 - Din cauza numărului în creştere de mari proprietăţi private autonome (shoen) şi al pierderilor de taxe de orez din cauza populaţiei permanente de la oraş, guvernul emite un ordin prin care se cerea ca 3 milioane de acri de pământ să fie desţeleniţi şi transformaţi în culturi de orez. Ca rasplată cei care fac aceste desţeleniri vor primi privilegii. Astfel familii puternice încep să acumuleze pământ şi putere.

724 - Împărăteasa Gensho moare şi Shomu devine imparat. (Pentru a reduce ameninţarea la adresa tronului, datorată fracţionării puternicelor familii de la curtea imperială din timpul domniei lui, Shomu iniţiază obiceiul de a degrada unii membri din familia imperială. Din acest obicei provin, printre altele, familiile Tachibana, Taira şi Minamoto.)

736 - Budismul Kegon este introdus în Japonia din China. (Această ramură a budismului este chemată în mod sistematic să citească sutre ocrotitoare pentru stat atunci când apar probleme.)

738 - Este întemeiat templul Todaiji şi este folosit ca templu pentru familia imperială.

741 - Guvernul asigură fondurile necesare pentru construirea unor temple în care să poată fi citite sutre ocrotitoare în cazuri de evenimente neprevăzute. Todaiji este templul capitalei.

749 - Statuia de bronz a lui Buddha şezând, cu o înălţime de 1,6 m este terminată la templul Todaiji. Shomu ţine slujba, astfel adoptând budismul ca religie de curte (şi deci de stat). Shomu abdică în favoarea împărătesei Koken (fata lui necasatorită).

758 - Koken abdică în favoarea împăratului Junnin.

764 - Fosta împărăteasă Koken îl deposedează şi îl exilează pe împăratul Junnin şi reia conducerea ca împărăteasa Shotoku. (Dokyo, un călugăr, ajunge Mare Ministru şi sfătuitorul cel mai de încredere al lui Koken. El este un om foarte influent până la moartea ei - când este exilat de către familia Fujiwara.)

770 - Shotoku moare. Dokyo încearcă să devină împărat, dar conducătorii de la curte rezistă acestei încercări. Konin (nepotul lui Tenji) este numit împărat de către familia Fujiwara.

770-781 - Începe separarea ţăranilor de clasa războinicilor.

776 - Garnizoana de la Taga este distrusă în urma revoltei populaţiei ainu (revolta a continuat până în anul 790).

781 - Konin moare. După moarte lui, consiliul miniştrilor refuză să permită unei femei să preia tronul. Kammu, fiul mai mare al lui Konin, devine împărat până ţn anul 806. (Familiile Taira sunt descendenţi ai nepotului împăratului Kammu, Takamochi.)

782 - Kammu decide să mute curtea şi capitala într-o zonă nouă, pentru a scăpa de puterea în continuă creştere a templelor budiste din Nara.

784 - Capitala este mutată la Nagaoka, aproximativ 30 de mile de Nara în provincia Yamashiro.

791 - Sakanouye Tamuramaro este numit comandant supleant al forţelor din nord-est. Lui îi este încredinţată misiunea de a înfrânge populaţia rebelă ainu şi să mute frontiera înspre nord.

792 - Sistemul recrutării universale este oficial anulat. Fiecare provincie poate să recruteze propria armată din provincie. Aceste forţe fac parte din rândul familiilor nobile deţinătoare de pământ.

793 - În urma multor mari catastrofe naturale, şi a superstiţiilor conform cărora acestea au fost cauzate datorită alegerii locului pentru construirea capitalei la Nagaoka s-a decis mutarea capitalei din nou. Construcţia noii capitale a început la Heiankyo (Kyoto), la 10 mile depărtare de vechiul loc.

Cronologia Perioadei Heian (794-1185)

794 - Curtea imperială şi capitala sunt mutate la Heiankyo (Kyoto).

803 - Sakanouye Tamuramaro alungă în cele din urmă populaţia ainu înspre nord şi reuşeşte ridicarea de garnizoane la Izawa şi Shiba în nordul provinciei Mutsu. Pentru aceasta realizare ii este acordat, pentru prima dată în istoria Japoniei, titlul de Sei-i-Tai-Shogun ("Generalul care ii înfrânge pe barbari").

805 - Datorită faptului că taxele ce apasă agricultorii obişnuiţi pentru campaniile militare în nord-est şi pentru construirea capitalei sunt insuportabile, consilierii tronului căută soluţii de a anula dările personale şi taxele neplătite. Saicho (Dengyo Daishi) pune bazele budismul Tendai. Aceasta sectă este acceptată de către guvern pentru că este dispusă să nu se implice în politică. Templul Enryakuji este întemeiat pe muntele Hiei la nord de Kyoto.

806 - Kukai (Kobo Daishi) întemeiază budismul Shingon. El întemeiază un templu pe muntele Koya în provincia Kii (astăzi Wakayama). Heizei devine împărat până în anul 809.

809 - Saga devine împărat.

810 - Fostul împărat Heizei conspiră pentru a redobândi tronul dar planurile lui sunt deconspirate.

812 - Dobânda pentru agricultori la împrumutul orezului este redusă.

813 - Împăratul Saga afirmă că o bună guvernare depinde de literatură şi că progresul depinde de cunoştinţe.

820 - "Konin-kyaku" şi "Konin-shiki" (amândouă compilări legale) sunt puse în circulaţie. Kyaku sunt reglementări emise ad-hoc pentru a întâmpina schimbările în societate şi a modifica sau a înlocui codificările din Codul Taika care nu mai sunt valabile. Shiki sunt hotărâri care completează codificările.

822 - Templul Enryakuji este autorizat să oficieze ceremonii de hirotonisire, astfel curmând monopolul deţinut de templele din Nara.

823 - Saga abdică în favoarea fratelui său mai tânăr, Junna, care devine împărat până în anul 833.

833 - Nimmyo devine împărat până în anul 850, când moare.

850 - Montoku devine împărat până în anul 858, când moare.

858 - Seiwa devine împărat la vârsta de nouă ani până în anul 876. Fujiwara Yoshifusa (bunicul lui Seiwa) devine primul regent Fujiwara până în anul 872. Toti regenţii Fujiwara au funcţia de Sessho ori Kampaku sau amândouă. Familia Minamoto, cunoscută şi sub numele de Seiwa Ganji, este descendentă a lui Tsunemoto, un nepot al împăratului Seiwa.

873 - Fujiwara Mototsune devine regent până în anul 891.

876 - Yozei devine împărat titular.

884 - Yozei este forţat să abdice. Koko devine împărat titular.

887 - Koko moare. Uda devine împărat titular.

889-897 - Era Kampyo.

897 - Uda abdică în favoarea fiului său, Daigo, care devine împărat titular până în anul 930.

901-922 - Era Engi.

902 - Se doreşte reluarea sistemului de repartizare a pământului în funcţie de numărul membrilor din familie. Sistemul nu a fost impus din cauza imposibilităţii de a-l administra în mod eficient. Decretul este în general ignorat în timp ce agricultorii arendează sau vând pământul lor (cu acordul funcţionarilor locali) şi merg să muncească pe marile proprietăţi pentru a scăpa de povara taxelor asociată deţinerii de pământ.

930 - Suzaku devine împărat titular până în anul 946. Fujiwara Tadahira devine regent până în anul 949.

940 - După cinci ani de insurecţie Taira Masakado este omorât în provincia Shimosa. La un moment dat în timpul revoltei, Taira Masakado chiar trimite o scrisoare lui Fujiwara Tadahira în care se autodeclară împărat. (Aceasta arată puterea în continuă creştere a familiilor bogate şi cu pământuri din provincii.)

946 - Murakami devine împărat titular până în anul 967.

967 - Reizei devine împărat titular până în anul 969. Fujiwara Saneyori devine regent până în anul 970.

968 - Minamoto Mitsunaka îşi denunţă ruda Takaaki pentru că a pus la cale o revoltă, astfel "Complotul Anna" nereuşind. În schimb, familia Fujiwara ajută familia Minamoto să crească în putere şi popularitate.

969 - Enyu devine împărat titular până în anul 984.

970 - Fujiwara Koretada devine regent până în anul 972.

972 - Fujiwara Kanemichi devine regent până în anul 977.

977 - Fujiwara Yoritada devine regent până în anul 986.

984 - Kazan devine împărat titular până în anul 986.

986 - Ichijo devine împărat titular până în anul 1011. Fujiwara Kaneiye devine regent până în anul 990.

990 - Fujiwara Michitaka devine regent până în anul 995.

995 - Fujiwara Michikane devine regent (el a murit după numai şapte zile în această funcţie).

996 - Fujiwara Michinaga devine regent până în anul 1017, cu toate că neoficial până în anul 1016.

1011 - Sanjo devine împărat titular.

1016 - Sanjo abdică. Go-Ichijo devine împărat.

1017 - Fujiwara Yorimichi devine regent până în anul 1068. Minamoto Yorinobu din provincia Kawachi întemeiază familia Kawachi Genji.

1019 - "Genji Monogatari" ("Povestirile lui Genji") de Murasaki Shikibu este terminat.

1028 - Taira Tadatsune conduce o revoltă în estul Japoniei în provinciile Kazusa, Shimosa şi Awa în timp ce încearcă să-şi extindă teritoriul de sub controlul său.

1031 - După trei ani de insurecţie, Taira Tadatsune se predă înaintea unui atac plănuit de familia Minamoto şi condus de Minamoto Yorinobu (la ordinele guvernului central).

1036 - Go-Ichijo moare. Go-Suzaku devine împărat până în anul 1045, când moare.

1045 - Go-Reizei devine împărat.

1050 - Minamoto Yoriyoshi este numit de către guvernul central guvernator şi comandant al provinciei Mutsu din nordul ţării. Când este numit în funcţie este însărcinat cu înfrângerea familiei Abe care, sub Abe Toritoki, percepeau impozite şi confiscau pământ după plac. (Acesta este începutul Razboiului timpuriu de nouă ani.)

1062 - Familia Abe este în cele din urmă înfrântă în provincia Mutsu după ce Abe Sadato este ucis.

1068 - Go-Reizei moare. Go-Sanjo devine împărat. Fujiwara Norimichi devine regent până în anul 1075.

1073 - Go-Sanjo abdică. Shirakawa devine împărat titular şi Go-Sanjo devine împărat în retragere. Împăratul în retragere (sau împăratul-călugar) îşi păstrează şi după abdicare puterea efectivă.

1075 - Fujiwara Morozane devine regent până în anul 1094.

1083 - Minamoto Yoshiie este numit guvernatorul provinciei Mutsu şi, cu ajutorul lui Fujiwara Kiyohira, conduce trupele pentru a pune capăt insurecţiei familiei Kiyowara. (Acest război va dura trei ani şi este numit Razboiul târziu de trei ani - cu toate ca victoriile decisive nu vor fi decât în anul 1087).

1087 - Shirakawa abdică în favoarea fiului său, Horikawa, care devine împărat titular. Shirakawa devine împărat în retragere.

1091 - Datorită succeselor militare ale lui Minamoto Yoshiie, puterea lui şi proprietăţile sale de pământ cresc foarte mult. Ca reacţie, un decret este emis interzicând agricultorilor din toată ţara să încredinţeze pământurile lor lui şi declară ca el nu poate fi însoţit în capitală de suita lui. Dar Minamoto Yoshiie şi tovarăşii lui se întorc în capitală după Războiul de trei ani şi acesta îşi reia postul de comandant al pazei palatului şi al escortei suveranului.

1094 - Fujiwara Moromichi devine regent până în anul 1099.

1099 - Fujiwara Moromichi moare după ce a fost blestemat de către călugării răzvrătiţi, care au coborât din templele lor din munţi şi au creat probleme în capitală. (Călugării rebeli sunt înfrânţi cu ajutorul lui Minamoto Yoshiie şi al războinicilor săi.)

1105 - Fujiwara Tadazane devine regent până în anul 1121.

1107 - Horikawa moare. Fiul său, Toba, devine împărat titular. Shirakawa rămâne împărat în retragere.

1108 - Minamoto Yoshichika (fiul mai mare al lui Minamoto Yoshiie) este izgonit la Sanuki pentru o jignire adusă curţii. El scapă şi se reîntoarce în Izumo unde conduce o revoltă. Această revoltă este înăbuşită de Taira Masamori care, după revoltă, se reîntoarce în capitală, unde îi este oferit un grad de curte şi este lăudat de către împărat.

1121 - Fujiwara Tadamichi devine regent până în anul 1158.

1123 - Toba abdică în favoarea fiului său, Sutoku, care devine împărat titular. Shirakawa rămâne împărat în retragere.

1129 - Taira Tadamori (fiul lui Taira Masamori) înăbuşe mai multe revolte şi pirateria în Marea Interioară. (La fel ca tatăl său, primeşte în schimb un grad de curte. Nu cu mult timp înainte, nu s-ar fi auzit ca un ofiţer militar să primească un grad de curte.) Shirakawa moare. Toba devine împărat în retragere.

1142 - Sutoku abdică. Konoe devine împărat titular. Toba rămâne împărat în retragere.

1153 - Taira Tadamori moare. Taira Kiyomori devine şeful clanului Taira.

1155 - Konoe moare şi încep disputele pentru tron între suporterii lui Go-Shirakawa şi ai lui Sutoku. Go-Shirakawa devine împărat titular. Toba rămâne împărat în retragere.

1156-1158 - Era Hogen.

1156 - Fujiwara Yorinaga strânge o sută de războinici (conduşi de Minamoto Tameyoshi, şeful clanului Minamoto şi, împreună cu Sutoku, pregătesc apărarea într-un palat din capitală. Fujiwara Tadamichi (fratele lui Fujiwara Yorinaga), împreună cu Go-Shirakawa, strânge mult mai mulţi războinici din ambele clanuri Minamoto şi Taira. În bătălia ce urmează, Fujiwara Yorinaga este omorât. Taira Kiyomori devine favoritul curţii imperiale şi sfătuitorul ei, în timp ce Minamoto Tameyoshi este condamnat la moarte.

1158 - Go-Shirakawa abdică. Nijo devine împărat titular. Go-Shirakawa devine împărat în retragere. Fujiwara Motozane devine regent până în anul 1166.

1160 - Minamoto Yoshitomo (fiul lui Minamoto Tameyoshi) şi Fujiwara Nobuyori conspiră să răstoarne guvernul când Taira Kiyomori părăseşte capitala în vacanţă. Cu aproximativ 500 de oamenii bine înarmaţi, ei îi răpesc pe Nijo şi pe Go-Shirakawa şi omoară mulţi alţii. Fujiwara Nobuyori se proclamă cancelar. Taira Kiyomori se reîntoarce în capitală şi ridică o armată, iar apoi îi ajută pe împărat şi pe fostul împărat să scape din palat. După săptămâni de lupte revolta este înfrântă (cu ajutorul călugărilor înarmaţi de pe muntele Hiei). Fujiwara Yoshitomo este trădat şi ucis de către un om din suita lui, şi singurii bărbaţi Minamoto care au mai rămas din familie sunt fiii săi Yoritomo, Noriyori, şi Yoshitsune.

1165 - Nijo moare. Rokujo devine împărat titular. Go-Shirakawa rămâne împărat în retragere.

1166 - Fujiwara Motofusa devine regent până în anul 1179.

1168 - Rokujo abdică (cu toate că de fapt el este schimbat de catre Go-Shirakawa). Takakura devine împărat titular. Go-Shirakawa rămâne împărat în retragere. Mama lui Takakura este cumnata lui Taira Kiyomori, deci puterea şi prestigiul familiei Taira cresc rapid.)

1175 - Honen Shonin pune bazele budismului "Pamantul Pur" (Jodo).

1177 - Mai mulţi membri ai clanului Fujiwara (cu toate că nici unul important) complotează să-l asasineze pe Taira Kiyomori. Taira Kiyomori afla acest lucru şi ii ucide pe majoritatea conspiratorilor, inclusiv un călugăr. (Acest episod se numeşte afacerea Shishigatani.)

1177 - Aproape o treime din capitală este distrusă de un incendiu. Mii de oamenii îşi pierd viaţa.

1179 - Fujiwara Motomichi devine regent până în anul 1183.

Decembrie 1179 - Taira Kiyomori intră în capitală cu câteva mii de războinici ca represalii împotriva confiscării de către Go-Shirakawa a câtorva proprietăţi ale familiei Taira la începutul anului (cei doi s-au urât dintotdeauna, aceasta fiind doar ultima picatură). Go-Shirakawa este arestat la domiciliu şi mulţi importanţi funcţionari guvernamentali sunt alungaţi sau degradaţi.

1180-1185 - Războiul Genpei ("Gen" de la "Genji" sau Minamoto, şi "Hei" de la "Heike" sau Taira) Ianuarie 1180 - Takakura abdică după ce a văzut cum s-a purtat Taira Kiyomori cu Go-Shirakawa. Antoku (nepotul lui Taira Kiyomori şi având numai doi ani) devine împărat titular. Go-Shirakawa rămâne împărat în retragere. Taira Kiyomori devine conducătorul de fapt al statului.

Mai 1180 - Minamoto Yorimasa (până acum un membru respectat al guvernului, deoarece s-a abţinut să ia partea familiei Minamoto împotriva lui Taira Kiyomori şi a familiei Taira) complotează să-i înlăture pe Antoku şi pe Taira Kiyomori de la putere. Minamoto Yorimasa îl instalează pe prinţul Mochihito, fiul lui Go-Shirakawa, la tron. Mochihito cere în mod public înlăturarea familiei Taira. Taira Kiyomori respinge complotul şi în timp ce Mochihito încearcă să scape, este capturat şi ucis; Minamoto Yorimasa este rănit şi se sinucide prin seppuku.

Iunie 1180 - Taira Kiyomori îi forţează pe împăraţi (cel titular şi cel în retragere) să-şi mute reşedinţa la Fukuwara, afară din Kyoto. Se iau măsuri de precauţie pentru a muta mai târziu şi anumite funcţii guvernamentale acolo. Planul eşuează şi întreaga curte se reîntoarce în capitală şase luni mai târziu.

August 1180 - Templele Toidaiji şi Kofukuji din Nara sunt atacate şi arse din ordinele lui Taira Kiyomori (poate, în parte, de frica armatelor templelor). Minamoto Yoritomo (care a fost exilat la Izu, sub supravegherea lui Hojo Tokimasa, însărcinat de Taira Kiyomori, din anul 1160) ridică la revoltă un grup mic de suporteri, atacă şi îi înfrânge pe funcţionarii familiei Taira din Izu. (Mai devreme l-a câştigat pe Hojo Tokimasa de partea sa şi şi-a căsătorit fata, Masako, cu el.)

Septembrie 1180 - Minamoto Yoritomo conduce un corp mic de armata afară din Izu. Ei pretind că răspund chemării curţii imperiale de a pedepsi familia Taira. Forţele familiei Taira înfrâng trupele lui Minamoto Yoritomo în bătălia de la Ishibashiyama. Minamoto Yoritomo şi oamenii lui se împrăştie şi se adăpostesc în munţii Hakone.

Noiembrie 1180 - Minamoto Yoritomo cu o armată numeroasă formată din mai multe provincii estice înaintează spre Fujikawa, provincia Suruga. Forţele Taira sunt trimise din nou în întimpinarea lor. Forţele Taira sunt surprinse de un atac prin spate în timpul nopţii din partea unui presupus aliat şi se retrag. Minamoto Yoritomo nu îi urmăreşte dar rămâne şi îşi întăreşte poziţiile.

1180 - Minamoto Yoritomo stabileşte un minister care reglementează chestiunile militare - privilegiile, obligaţiile, proprietăţile şi gradele. (Trebuie menţionat că la începutul perioadei medievale, cuvântul "samurai" nu a fost termenul folosit pentru orice luptător, ci un rang înalt rezervat numai unor anumiţi războinici.)

Februarie 1181 - Forţele Taira înfrâng trupele conduse de Minamoto Yukiie (unchiul lui Minamoto Yoritomo) în provincia Mino.

Martie 1181 - Taira Kiyomori moare iar problemele statului sunt lăsate în mâinile fiului său, Taira Munemori (un om lipsit de talent politic). Forţele Taira sunt înfrânte de către Minamoto Yukiie în bătălia de la râul Sunomata.

August 1181 - Guvernul emite un ordin cerând pacificarea provinciilor nordice (Hokurikudo) unde familia Minamoto se răscula. Oricum, în toamnă, trupele Taira trimise în provincia Echizen au fost înfrânte de către Minamoto Yoshinaka, vărul lui Minamoto Yoritomo.

1182 - Foametea afectează provinciile vestice şi slăbeşte moralul oamenilor din capitală. Pretutindeni foametea a fost aşa de acută încât a dus la întreruperea războiului Genpei în acest an.

1183 - Fujiwara Moroiye devine regent până în anul 1184.

Martie 1183 - Minamoto Yoritomo îl atacă pe Minamoto Yoshinaka pentru că nu avea încredere în puterea în creştere şi succesul lui. Ei ajung la o înţelegere şi luptele se opresc.

Aprilie şi Mai 1183 - Taira Koremori atacă şi cucereşte provincia Echizen şi intră în posesia multelor fortăreţe ale lui Minamoto Yoshinaka.

Mai 1183 - Minamoto Yoshinaka reuşeşte să recaptureze provincia Echizen şi îl înfrânge pe Taira Koremori în bătălia de la Tonamiyama din provincia Etchu (câteodată numită bătălia de la trecătoarea Kurikara).

Iunie 1183 - Minamoto Yoshinaka se îndreaptă spre Kyoto dinspre nord în timp ce Minamoto Yukiie ameninţa oraşul dinspre est.

August 1183 - Go-Shirakawa scapă din Kyoto (unde era încă în arest la domiciliu, ordin dat de Taira Kiyomori la sfârşitul anului 1179) şi se refugiază pe muntele Hiei. Împăratul şi escorta lui merg la o mânăstire în periferia oraşului.

Familia Taira abandonează capitala şi scapă cu fuga spre vest cu împăratul Antoku, mama lui, şi câţiva slujitori, luând de asemenea şi însemnele imperiale. Go-Shirakawa este escortat în capitală de către Minamoto Yoshinaka şi îi porunceşte lui Minamoto Yoshinaka să înfrângă armata lui Taira Munemori. (Minamoto Yoshinaka preferă să-l atace Minamoto Yoritomo, de care se teme şi pe care îl urăşte, dar Go-Shirakawa îl convinge să-şi îndrepte eforturile spre familia Taira.)

Septembrie 1183 - Forţele Taira ajung în Kyushu şi instalează temporar curtea la Dazaifu. Revoltele locale îi alungă şi se deplasează la Yashima, Shikoku (acum Takamatsu) de partea cealaltă a Golfului Kojima în provincia Bizen.

Noiembrie 1183 - Minamoto Yoshinaka urmăreşte familia Taira, dar este înfrânt de către trupele Taira în Mizushima la graniţa dintre provinciile Bitchu şi Bizen. Minamoto Yoshinaka conspiră cu conducătorii Taira şi Fujiwara pentru a ocupa capitala, îl capturează pe Go-Shirakawa şi înfiinţează un nou guvern în provinciile din nord. Go-Shirakawa îl informează despre complot pe Minamoto Yukiie care, la rândul lui, îi spune lui Minamoto Yoritomo.

Decembrie 1183 - Minamoto Yoshinaka sechestrează capitala şi trupele sale pradă oraşul. Minamoto Yukiie părăseşte oraşul cu oamenii săi şi atacă familia Taira în provincia Harima, unde este înfrânt. Go-Shirakawa îi cere lui Minamoto Yoritomo să vină la Kyoto să-l înfrângă pe Minamoto Yoshinaka. Minamoto Yoritomo ignoră cererea considerând că este mai important să-şi întărească poziţia în provinciile estice. După cereri repetate, Minamoto Yoritomo îşi cheamă fraţii, Minamoto Yoshitsune şi Minamoto Noriyori, să se îndrepte spre capitală şi să înfrângă armata lui Minamoto Yoshinaka.

Începutul 1184 - Minamoto Yoshinaka atacă templul Hojoji şi îl capturează pe Go-Shirakawa. Trimite, de asemenea, trupe la Ishikawa, în provincia Kawachi, să atace trupele lui Minamoto Yukiie care au ridicat o garnizoană acolo şi ameninţau capitala.

Martie 1184 - Trupele lui Minamoto Yoshitsune şi ale lui Minamoto Noriyori se unesc în drum spre capitală. Minamoto Yoshinaka scapă cu fuga din oraş doar cu câţiva oameni. El este urmărit şi ucis de trupele lui Minamoto Noriyori la Awazu în provincia Omi.

Minamoto Yoshitsune şi Minamoto Noriyori conduc trupele afară din capitala spre Yashima pentru a ataca familia Taira şi să-l salveze pe împărat. Între timp, familia Taira abandonează Yashima (cu împăratul) pe mare. Trupele Taira debarcă în Settsu şi încep organizarea defensivei în timp ce pe împărat l-au lăsat pe o corabie lângă Wada Misaka.

Înainte ca trupele Taira să-şi termine organizarea defensivei în Settsu sunt înfrânţi de către trupele lui Minamoto Yoshitsune şi Minamoto Noriyori. Ei se despart şi încercuiesc forţele Taira care au mai rămas la Ichinotani. Forţele Taira sunt învinse, conducătorii sunt ucişi sau capturaţi, şi numai câteva sute sunt în stare să se retragă cu corăbiile la Yashima (cu împăratul şi însemnele imperiale).

Septembrie 1184 - Minamoto Noriyori pleacă din Kamakura să atace forţele Taira la ordinele lui Minamoto Yoritomo. Minamoto Yoritomo rămâne în Kamakura (după cum a făcut până acum) luând hotărârile strategice şi confruntându-se cu problemele diplomatice dintre diferite familii războinice şi conducătorii lor. Trupele lui Minamoto Noriyori ajung într-o situaţie critică în părţile îndepărtate ale provinciilor vestice datorită lipsei de hrană, provizii şi corăbii.

Noiembrie 1184 - Minamoto Yoritomo îi aduce pe Oe Hiromoto şi Miyoshi Yoshinobu (doi savanţi şi funcţionari respectaţi) la Kamakura din Kyoto pentru a organiza Kumonjo (Ministerul Administraţiei) şi Monchujo (Ministerul Informaţiei). Monchujo serveşte ca şi Curte de Apel, pune în vigoare reglementările penale şi ţine evidenţa juridică şi cadastră.

1185 - Antoku este detronat. Go-Toba devine împărat titular la numai patru ani. Go-Shirakawa rămâne împărat în retragere. Fujiwara Motomichi devine regent până în anul 1186. Martie 1185 - Minamoto Yoshitsune se îndreaptă spre vest pentru a-l ajuta pe Minamoto Noriyori. El trece în Shikoku cu numai câteva sute de oameni şi atacă palatul din Yashima. Familia Taira, neştiind mărimea forţei atacante, fuge la Dannoura, Strâmtoarea Shimonoseki, cu Antoku şi însemnele imperiale.

Aprilie 1185 - Cu ajutorul funcţionarilor şi a corăbiilor din provincia Suo şi a lui Miura Yoshizui, care cunoştea curenţii de apă din Strâmtoarea Shimonoseki, Minamoto Yoshitsune urmăreşte forţele Taira. Taira sunt înfrânţi în totalitate într-o bătălie pe mare la Dannoura. Antoku moare (la vârsta de şapte ani) şi sabia imperială (una din cele trei însemne regale) este pierdută în mare. Acesta este sfârşitul domniei şi supremaţiei familiei Taira.



Sursa:wikipedia